PIRGEOMÉTRU s.n. Aparat pentru măsurarea intensității radiației terestre, care determină condițiile echilibrului termic la suprafața solului. [< fr. pyrogéomètre]. Vezi definitia »

SPIROMÉTRU s. n. instrument folosit în spirometrie. (< fr. spiromètre) Vezi definitia »

a vedea lucrurile în negru expr. a fi pesimist. Vezi definitia »

ȘÁNCRU s.n. (Med.) Ulcerație a mucoasei sau a pielii, apărută la locul de pătrundere a unui agent patogen în organism. [Pl. -re, -ruri. / < fr. chancre, cf. germ. Schanker]. Vezi definitia »

NEUROPSIHIÁTRU, -Ă s.m. și f. Medic specialist în neuropsihiatrie. [Cf. fr. neuropsychiatre]. Vezi definitia »