GONDÓLĂ, gondole, s. f. 1. Barcă lungă, puțin adâncă, cu fundul plat, cu prora (și pupa) ridicată și încovoiată, manevrată cu o singură vâslă, folosită la Veneția. 2. Raft, suport în formă de gondolă (1) pe care este așezată marfa într-un magazin cu autoservire. 3. Nacelă în care se află motorul unui dirijabil. – Din it. gondola, fr. gondole. Vezi definitia »

cârnoseálă, cârnoséli, s.f. (pop.) chin, necaz. Vezi definitia »

BÓRTĂ, borte, s. f. (Reg.) Gaură. ♦ Scorbură. ♦ Groapă. ♦ Vizuină. – Ucr. bort. Vezi definitia »

DOSARIÁDĂ s. f. manipulare a celor cuprinse în dosarele securității sau ale altor instituții. (< dosar + -/i/adă) Vezi definitia »

AGRANULOCITÓZĂ s.f. (Med.) Boală provocată de reducerea sau de dispariția granulocitelor din sânge. [< fr. agranulocytose]. Vezi definitia »