Definita cuvantului resort
RESÓRT1, resoarte, s. n. Sector, domeniu de activitate; p. ext. persoanele care îl reprezintă. ◊ Autoritate de resort = autoritate sub a cărei jurisdicție intră o problemă și care are competența de a o rezolva. ◊ Expr. A fi de resortul cuiva = a fi, a ține de competența, de specialitatea cuiva; a intra în atribuțiile cuiva. [Pl. și: resorturi] – Din fr. ressort.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu resort
CAROL I ROBERT, rege al Ungariei (1308-1342). Fondatorul dinastiei de Anjou în Ungaria. Politică de întărire a autorității centrale. A purtat războaie fără succes împotriva Veneției, Serbiei și Țării Românești; înfrînt în 1330, la Posada, de Basarab I, domnul Țării Românești. Vezi definitia »
curt (-tă), adj. – (Trans., Banat) Berc, fără coadă. Mag. kurta (DAR). Vezi definitia »
ECÁRT s.n. Distanța dintre două valori oarecare dintr-un șir de măsurători efectuate asupra aceleiași mărimi; interval, depărtare; abatere. ♦ Diferență. ♦ Variație. ◊ Ecart de viteză = diferența dintre viteza minimă și cea maximă în zbor orizontal a unui avion. ♦ Diferența maximă dintre densitățile optice ale unui negativ fotografic. / < fr. écart]. Vezi definitia »
apórt (apórturi), s. n. – Contribuție. Fr. apporter „a aduce” și der. săi. – Der. aport, interj. (strigăt cu care se poruncește cîinilor de vînătoare); aporta, vb. (despre cîini, a aduce vînatul). Vezi definitia »
RESÓRT2 s.n. 1. Arc de mașină, de ceas etc. 2. (Fig.) Sursă de energie fizică sau morală; suport moral. [Pl. -turi. / < fr. ressort, germ. Resort]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z