Definita cuvantului restanțier
RESTANȚIÉR, -Ă, restanțieri, -e, adj. (Adesea substantivat) Care a rămas în urmă cu o lucrare, cu o plată etc. ♦ (Despre studenți) Care nu și-a trecut examenul la termenul fixat. [Pr.:-ți-er] – Restanță + suf. -ier.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu restanțier
GLOBE-TROTTER s. m. Persoană care face înconjurul lumii pe jos. [Pr.: glóbtrotăr] – Cuv. engl. Vezi definitia »
recepționer, recepționeri s. m. homosexual pasiv. Vezi definitia »
MANUFACTURIÉR, -Ă adj. Referitor la manufactură (1), producător de manufactură (2) [în DN]. // s.m. și f. Proprietar al unei manufacturi; lucrător într-o manufactură. [Pron. -ri-er. / cf. fr. manufacturier]. Vezi definitia »
OXALIFÉR, -Ă adj. (despre celule) care conține cristale de oxalat de calciu. (< fr. oxalifère) Vezi definitia »
PALMIÉR, palmieri, s. m. (La pl.) Nume dat mai multor specii de arbori tropicali și subtropicali cu trunchiul drept, neramificat, având în vârf o coroană bogată de frunze penate sau palmate (1); (și la sg.) arbore care face parte dintr-una din aceste specii; palm. [Pr.: -mi-er] – Din fr. palmier. Vezi definitia »