COLIMÁ vb. I. intr. 1. (Fiz.) A transforma un fascicul de raze divergente sau convergente într-unul paralel. 2. A viza, a determina o anumită direcție. [< colimație]. Vezi definitia »

AMALGAMÁ vb. tr. 1. a face un amalgam (1). ◊ a extrage, cu ajutorul mercurului, aurul și argintul din minereuri. 2. (fig.) a reuni într-un tot elemente eterogene. (< fr. amalgamer) Vezi definitia »

ONOMA- /ONOMASIO- /ONOMATO-, -ONÍM, -ONIMÍE elem. „nume, cuvânt”, „semnificație”. (< fr. onoma-, onomasio-, -onyme, -onymie, it. onomato-, cf. gr. onoma, -atos) Vezi definitia »

mama ta Vezi definitia »

MICROFILMÁ, microfilmez, vb. I. Tranz. A reproduce documente sub formă de microfilme. – Din fr. microfilmer. Vezi definitia »