Definita cuvantului resimțământ
RESIMȚĂMẤNT, resimțăminte, s. n. (Rar) Resentiment. – Resimți + suf. -ământ (după fr. ressentiment).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu resimțământ
POSIDÉNT, -Ă s.m. și f. (Liv.) Cel care posedă (ceva), posesor. [Cf. it. possidente, lat. possidens < possidere – a poseda]. Vezi definitia »
DISENTIMÉNT s.n. (Rar) Deosebire de sentimente, de opinii. [< fr. dissentiment, cf. lat. disentire – a fi în dezacord]. Vezi definitia »
RECONFORTÁNT, -Ă adj. care reconfortează; întăritor. ◊ (s. n.) tonic. (< fr. réconfortant) Vezi definitia »
la pământ expr. (d. oameni) 1. deprimat. 2. învins. 3. fără un ban, lefter. Vezi definitia »
cimént s. n. – Material de construcție în formă de pulbere fină. It. cimento. Sec. XIX. – Der. cimenta, vb. Vezi definitia »