Definita cuvantului recurență
RECURÉNȚĂ, recurențe, s. f. 1. Caracterul a ceea ce este recurent1; revenire. 2. (Mat.; în sintagma) Formulă de recurență = formulă care exprimă un termen dintr-un șir în funcție de valorile unor anumiți termeni precedenți. – Din fr. récurrence.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu recurență
FLUORÍNĂ s.f. Fluorură naturală de calciu. [Pron. flu-o-. / < fr. fluorine]. Vezi definitia »
GIRANDÓLĂ s.f. 1. Candelabru, sfeșnic cu mai multe brațe. 2. Ansamblu de pietre prețioase care formează cercei, pandantive etc. [< fr. girandole, cf. it. girandola]. Vezi definitia »
EXPERTÍZĂ s. f. 1. cercetare întreprinsă de un expert cu privire la o situație, la o problemă etc. 2. rezultatul constatărilor făcute; aport al unui expert. ♦ ~ medicală = a) examinare a capacității de muncă a cuiva; b) consultație sau autopsie făcută de medicul legist. (< fr. expertise) Vezi definitia »
CHINGULÍȚĂ, chingulițe, s. f. Diminutiv al lui chingă; chinguță. – Chingă + suf. -uliță. Vezi definitia »
prelátă (preláte), s. f. – (Mold.) Pînză groasă, foaie de cort. Fr. prélart „închis” (Scriban). Vezi definitia »