STĂRUÍRE, stăruiri, s. f. (Înv.) Stăruință. – V. stărui. Vezi definitia »

prerúpere, prerúperi, s.f. (înv.) întrerupere a cuiva din vorbire. Vezi definitia »

VĂRGĂLUÍRE s. f. v. VĂRGĂLUI. [DLRM] Vezi definitia »

CALIFICÁRE, calificări, s. f. Acțiunea de a (se) califica și rezultatul ei; pregătire într-un anumit domeniu de activitate profesională; calificație. ♦ Etapă eliminatorie într-un concurs sau într-o competiție sportivă, pentru selectarea concurenților. – V. califica. Vezi definitia »

VREMUÍRE, vremuiri, s. f. (Pop.) Faptul de a (se) vremui. – V. vremui. Vezi definitia »