fércheș (fércheșe), adj. – Elegant, dichisit. Mag. fehérkés „albicios” (Drăganu, Dacor., V, 352); s-a spus probabil la început despre fanții care obișnuiau să se pudreze. După Scriban, din mag. felékes „elegant”; însă fonetismul nu este clar. – Der. ferchezui, vb. (a dichisi; a găti; a curăța), care, după Cihac, II, 498 și Scriban, provine din mag. felkendözni „a se sulemeni”, și al cărui al doilea sens este rezultat al unei confuzii cu fercheteu. Vezi definitia »

tocmáș, tocmáși, s.m. (reg.) 1. flăcău conducător de joc. 2. cel ce se tocmește, se târguiește. Vezi definitia »

coperíș, coperíșuri, s.n. (înv. și pop.) 1. acoperiș, acoperământ, învelitoare, înveliș. 2. îmbrăcăminte. 3. (fig.) capac (la oală), fedeu, pocriș. Vezi definitia »

PÂNZÍȘ², -Ă, pânziși, -e, adj. (Reg.; despre ploaie) Care cade ca o pânză deasă peste o mare întindere de pământ. – Din pânză + suf. -iș. Vezi definitia »

prutáș, prutáși, s.m. (reg.) persoană care locuiește în regiunea Prutului sau care este originară de acolo. Vezi definitia »