PENÉL, peneluri, s. n. Pensulă mică, cu păr fin și suplu, cu care se pictează. ♦ Fig. Fel, mod, stil de a picta; măiestrie artistică (specifică unui pictor). – Din it. pennello. Vezi definitia »

VIOLONCÉL s.n. Instrument muzical cu coarde și arcuș, de forma viorii, mult mai mare decât aceasta și cu un timbru mai grav. [Pron. vi-o-. / cf. fr. violoncelle, it. violoncello]. Vezi definitia »

porumbel ud Vezi definitia »

MORĂRÉL, morărei, s. m. Morăraș. – Morar + suf. -el. Vezi definitia »

LOGOFEȚÉL, logofeței, s. m. (Înv.) Diminutiv al lui logofăt; grămătic, copist. – Logofăt + suf. -el. Vezi definitia »