Definita cuvantului răspundere
RĂSPÚNDERE, răspunderi, s. f. Faptul de a răspunde; obligația de a răspunde de îndeplinirea unei acțiuni, sarcini etc.; responsabilitate. ◊ Expr. A trage (sau a chema pe cineva) la răspundere = a obliga pe cineva să dea socoteală de faptele sale, a cere cuiva socoteală. A avea simț de răspundere sau simțul răspunderii = a fi conștient de însemnătatea sarcinilor asumate sau primite, a lucra cu râvnă și seriozitate pentru executarea lor. Pe răspunderea cuiva = pe garanția (morală sau materială a) cuiva. ♦ (Jur.) Consecință rezultată din neîndeplinirea unei obligații legale. – V. răspunde.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu răspundere
ABSOLVÍRE, absolviri, s. f. Acțiunea de a absolvi și rezultatul ei; absolvență. – V. absolvi. Vezi definitia »
RECOMPENSÁRE, recompensări, s. f. Acțiunea de a recompensa și rezultatul ei. – V. recompensa. Vezi definitia »
FOȘĂLUÍRE s. f. v. foșălui. [DAR] Vezi definitia »
FANDÁRE s.f. Acțiunea de a fanda și rezultatul ei; figură la scrimă prin care se înaintează către adversar. [< fanda]. Vezi definitia »
PROSTÍRE2, prostiri, s. f. (Reg.) Cearșaf. – Din ucr. prostyralo. Vezi definitia »