OSTEOGENÉZĂ s. f. 1. proces de formare a osului; osificare. 2. parte a embriologiei care studiază formarea oaselor și a țesutului osos. (< fr. ostéogenèse) Vezi definitia »

cládără (cláderă) s.f. (reg.) grămadă, morman, porcoi. Vezi definitia »

OSPĂTĂRÍȚĂ, ospătărițe, s. f. 1. Angajată din sectorul comercial care servește pe consumatori și încasează contravaloarea consumației, într-un restaurant sau în alt local de consumație; chelneriță. 2. (Înv.) Patroană a unui birt, a unei ospătării; hangiță. – Ospătar + suf. -iță. Vezi definitia »

HISTOGRÁMĂ s.f. (Statist.) Grafic alcătuit din coloane alăturate având aceeași bază, proporționale cu cantitatea pe care o reprezintă. [< fr. histogramme, cf. gr. histos – țesut, gramma – scriere]. Vezi definitia »

METASOMATÓZĂ s. f. transformare a materiei în procesul de formare a mineralelor; transformare a unui corp în alt corp. (< fr. métasomatose) Vezi definitia »