Definita cuvantului răsunare
RĂSUNÁRE, răsunări, s. f. (Rar) Acțiunea de a răsuna și rezultatul ei; sunet; zgomot. – V. răsuna.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu răsunare
ÎNDREPTÁRE, îndreptări, s. f. Acțiunea de a (se) îndrepta și rezultatul ei; corectare, corectiv. ♦ (Înv. și pop.) Dreptate, îndreptățire. ♦ (Înv.; la pl.) Act justificativ, document oficial. – V. îndrepta. Vezi definitia »
RECROMÁRE s. f. tăbăcire cu crom a pieilor deja tăbăcite. (< recroma) Vezi definitia »
TRAVERSÁRE s.f. Acțiunea de a traversa și rezultatul ei; trecere peste... ♦ (Concr.) Instalație la întretăierea a două linii de cale ferată. ♦ Așezare a unei nave cu axa paralelă cu crestele valurilor. [< traversa]. Vezi definitia »
GÂNGĂVÍRE, gângăviri, s. f. Acțiunea de a (se) gângăvi și rezultatul ei. – V. gângăvi. Vezi definitia »
NEȘTÍRE s. f. (în loc. adv.) În neștire = a) fără să-și dea seama, fără a ști cum sau de ce; la întâmplare; absent, distrat; p. ext. involuntar; b) fără rost, fără sens, în mod inutil; c) fără măsură, fără socoteală; la nesfârșit. (Rar) Din neștire = din nebăgare de seamă; involuntar. – Ne- + știre. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z