SIT s. n. 1. peisaj considerat din punctul de vedere al aspectului său pitoresc. 2. configurație proprie unui anumit teritoriu, păstrat în forma sa naturală. ◊ sit arheologic = loc în care se efectuează săpături. 3. (biol.) cea mai mică unitate a unei gene care poate suferi o mutație sau o recombinare. (< fr., engl. site) Vezi definitia »

GÂNCELUÍT, GÂNCELUÍTĂ, gânceluíți, gânceluíte, adj. (Banat) Bolnav de sifilis. (din gânci) Vezi definitia »

sclidirít, -ă, adj. (reg.; despre obiecte și materiale dure) sfredelit, găurit, perforat. Vezi definitia »

SIDEROLÍT s.m. Meteorit format aproape numai din fier. [< fr. sidérolithe, cf. gr. sideros – fier, lithos – piatră]. Vezi definitia »

ANORTÍT s. n. feldspat plagioclaz de calciu cenușiu, sticlos, în rocile eruptive bazice și în unele șisturi cristaline. (< germ. Anorthit) Vezi definitia »