TORTÍȚĂ, tortițe, s. f. Diminutiv al lui toartă. – Toartă + suf. -iță. Vezi definitia »

BIRÉMĂ s.f. (Mar.) Galeră cu două rânduri de rame. [< fr. birème, it. bireme < lat. biremis]. Vezi definitia »

TRIÁDĂ s. f. 1. (ant.) reunire a trei divinități, ființe etc. ◊ ansamblu din strofă, antistrofă și epodă în poezia greacă. 2. (fil.; la Hegel) schemă abstractă de explicare a oricărui proces de dezvoltare, trei etape: teza, antiteza și sinteza. 3. grupare a trei entități, elemente cu proprietăți asemănătoare; trilogie (3). (< fr. triade, lat., gr. trias) Vezi definitia »

HAPLOFÍTĂ s. f. plantă haploidă; plantă în faza de gametofil. (< fr. haplophyte) Vezi definitia »

GLICOGENÁZĂ s. f. enzimă din celula hepatică capabilă a transforma glicogenul în glucoză. (< fr. glycogénase) Vezi definitia »