Definita cuvantului răzuș
RĂZÚȘ, răzușuri, s. n. 1. Unealtă cu care se rade ceea ce a rămas lipsit sau prins de ceva. 2. Daltă folosită în tâmplărie, dulgherie, rotărie etc., cu care se sapă în lemn. 3. Unealtă de plivit, formată dintr-un băț cu vârful de oțel. – Răzui + suf. -uș.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu răzuș
stóroș, storóși, s.m. (înv. și reg.) slujbaș folosit în trecut în serviciul subprefecturilor poliției ca paznic, curier etc. Vezi definitia »
ș2 (sunet) [cit. șî] s. m., pl. ș Vezi definitia »
ANDRIEȘ, Andrei Mihai (n. 1933, Chișinău), fizician român. M. al Acad. Rep. Moldova. Cercetări privind proprietățile electrice și optice în semiconductori amorfi, în vederea aplicării lor în sistemele de înregistrare și prelucrare a informației optice. M. de onoare al Acad. Române (1991). Vezi definitia »
pâș1, pâși, s.m. (reg.) om tăcut și rău, care privește pe sub sprâncene. Vezi definitia »
hîș interj. – Servește pentru a alunga păsările din ogradă. – Var. huș, uș. Creație spontană. – Der. hîșîi (var. cîșîi, cîșăi, hușii, hîcîi, hăcili, hîciui, hîșîi, hîșei, hucii, hușcăi, etc.), vb. (a goni, a speria, a alunga păsările); hușit, adj. (prostit, aiurit); hîtcîi, vb. (a speria, a goni). Vezi definitia »