Definita cuvantului râncă
RẤNCĂ, rânci, s. f. 1. Vână de bou; p. ext. cravașă. 2. Inel (de răchită) cu care se leagă partea de sus a leucii de carâmbul de sus al loitrei unui car. – Et. nec.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu râncă
târtâită, târtâite s. f. (reg.) gaze intestinale. Vezi definitia »
SUCULÉNȚĂ s.f. (Adesea fig.) Însușirea de a fi suculent. ♦ Savoare, gust. [Cf. fr. succulence]. Vezi definitia »
pahíbă, pahíbe, s.f. (reg.) cusur, defect. Vezi definitia »
parîmă (parấme), s. f. – Cablu, odgon. – It. paroma, prin intermediul tc. parima, cf. palamar. – Der. parîma, vb. (a lega cu parîme); parîmărie, s. f. (cantitate mare de parîme). Vezi definitia »
TĂTĂRÍȚĂ, tătărițe, s. f. (Rar) Tătăroaică. – Tătar + suf. -iță. Vezi definitia »