țáglă, țágle, s.f. (reg.) 1. țepușă, vergea, zăbrea, prăjină, așchie. 2. zăvor. 3. pirostrie. Vezi definitia »

DUODIÓDĂ s.f. Tub electronic care conține într-un singur înveliș două diode. [Pron. du-o-di-o-. / < germ. Duodiode]. Vezi definitia »

DUDÚCĂ, duduci, s. f. Termen de politețe care se dădea altădată fetelor și femeilor tinere de la oraș. – Cf. tc. dudu „doamnă armeancă sau grecoaică”. Vezi definitia »

ȚOÁPĂ, țoape, s. f. (Fam.) Persoană cu apucături grosolane; bădăran, țopârlan, mitocan. – Țop + suf. -ă. Vezi definitia »

ARTERÍTĂ s.f. Inflamație a unei artere. [< fr. artérite]. Vezi definitia »