Definita cuvantului răritură
RĂRITÚRĂ, rărituri, s. f. Loc rămas liber între obiecte așezate rar. ♦ Loc în pădure de unde au fost scoși unii copaci, de unde au fost tăiate tufele. ♦ Defect sau uzură a unei țesături care are într-un loc urzeala sau bătătura mai rară decât în rest. – Rări + suf. -tură.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu răritură
RÍLĂ s. f. v. ril. Vezi definitia »
HIDROGRÁMĂ s.f. Grafic care indică variația nivelului sau debitului unui curs de apă într-o anumită unitate de timp. [< fr. hydrogramme]. Vezi definitia »
RETICULÍTĂ, reticulite, s. f. (Med.) Inflamație a țesutului reticular. – Din fr. réticulite. Vezi definitia »
ZAVÉLCĂ s. f. v. zăvelcă. Vezi definitia »
METAGENÉZĂ s.f. 1. (Biol.) Alternanța a două generații: sexuată și asexuată. 2. (Petr.) Faza finală a procesului de încarbonizare. [< fr. métagenèse, cf. gr. meta – după, genesis – generație]. Vezi definitia »