Definita cuvantului refracta
REFRACTÁ, pers. 3 refractă, vb. I. 1. Refl. (Fiz.; despre unde, raze de lumină) A se frânge, a devia la trecerea dintr-un mediu în altul; a suferi fenomenul refracției. 2. Tranz. (Despre corpuri, medii) A produce fenomenul refracției. – Din fr. réfracter.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu refracta
TESTÁ2, testez, vb. I. Tranz. A supune pe cineva unui test1; a face un test1. – Din fr. tester. Vezi definitia »
DECANTÁ, decantez, vb. I. Tranz. A limpezi un lichid tulbure, în care se află particule solide în suspensie, scurgând lichidul limpezit după sedimentarea particulelor pe fundul vasului. ♦ A curăța de impurități, a înlătura murdăria. ♦ Fig. A limpezi, a clarifica, a lămuri. – Din fr. décanter. Vezi definitia »
DELIMITÁ vb. tr., refl. a (se) mărgini, a (se) limita, a (se) contura. (< fr. délimiter, lat. delimitare) Vezi definitia »
Reprezinta mentinerea pe loc a fragmentelor osoase reduse.ea se realizeaza cu un aparat gipsat sau chirurgical Vezi definitia »
ALERTÁ vb. tr., refl. a (se) alarma. (< fr. alerter) Vezi definitia »