Definita cuvantului răsunător
RĂSUNĂTÓR, -OÁRE, răsunători, -oare, adj. (Adesea adverbial) Care sună puternic și prelung; care se aude de (sau până) departe. ♦ (Despre spații) În care se împrăștie sau se concentrează zgomote, sunete. ♦ Fig. Care produce uimire, care impresionează puternic; care este de mare efect; extrem de mare. – Răsuna + suf. -ător.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu răsunător
clocociór (clococióv) s.m. (reg.) plantă frumoasă cu flori galbene, care crește pe lângă torenții din pădurile umbroase ale munților; lăptucul-oii, lăpuș-de-oaie. Vezi definitia »
TRIȘÓR s. m. cel care trișează (la jocul de cărți). (< fr. tricheur) Vezi definitia »
Conducator politic sau militar la Atena. Vezi definitia »
NECUNOSCĂTÓR, -OÁRE, necunoscători, -oare, adj. Care nu este cunoscător. – Ne- + cunoscător. Vezi definitia »
ÎNTREGITÓR, -OÁRE, întregitori, -oare, adj. Care întregește, care completează. – Întregi + suf. -tor. Vezi definitia »