șúncă (-ci), s. f. – Jambon. Germ. Schinken, dial. Schunke (Cihac, II, 397; Borcea 213; Gáldi, Dict., 183), cf. mag. sonka, sunka, sb., cr. šunka. Vezi definitia »

MINIATURÍSTICĂ s. f. 1. arta de a executa miniaturi; miniaturism. 2. studiul miniaturilor de pe vechile manuscrise. (< miniatură + -istică) Vezi definitia »

PENTÉLICĂ adj. (În sintagma) Marmura pentelică = marmură albă, fără nervuri. – Din fr. pentélique. Vezi definitia »

PRESETÚPĂ s.f. Presgarnitură. [< fr. presse-étoupe]. Vezi definitia »

BANDOTÉCĂ s.f. Colecție de benzi de magnetofon; încăpere, mobilă în care se păstrează aceste benzi. [< germ. Bandothek]. Vezi definitia »