Definita cuvantului rătăcire
RĂTĂCÍRE, rătăciri, s. f. Faptul de a (se) rătăci. ♦ Fig. Întunecare a minții, pierdere a facultăților mintale; nebunie. ♦ Fig. Greșeală, eroare. – V. rătăci.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu rătăcire
VIRTUALIZÁRE s.f. Acțiunea de a virtualiza. [Pron. -tu-a-. / < virtualiza]. Vezi definitia »
TĂINUÍRE, tăinuiri, s. f. Acțiunea de a tăinui și rezultatul ei; înțelegere ascunsă; sfat ținut în taină. ♦ Infracțiune care constă în primirea sau transferarea unui bun sau în înlesnirea valorificării acestuia, cunoscând faptul că bunul respectiv provine dintr-o acțiune sancționată de legea penală și urmărind obținerea unui folos material. – V. tăinui. Vezi definitia »
PRECONSOLIDÁRE, preconsolidări, s. f. (Geol.) Consolidare naturală a unui strat de pământ argilos supus, în trecut, unei sarcini geologice mai mari decât cea actuală. – Pre1- + consolidare. Vezi definitia »
PERMEABILIZÁRE s.f. Acțiunea de a permeabiliza. [< permeabiliza]. Vezi definitia »
TERMOIZOLÁRE s.f. Izolare termică. [< termoizola]. Vezi definitia »