Definita cuvantului rătăcit
RĂTĂCÍT, -Ă, rătăciți, -te, adj. 1. Care a greșit drumul sau a pierdut direcția; dezorientat. ♦ Fig. Care greșește prin purtări, prin atitudine; cu mintea întunecată. ♦ Fig. (Despre ochi, privire) Care se uită în gol, fără o țintă precisă; care exprimă nedumerire, nesiguranță, tulburare, absență. 2. Care s-a pierdut, s-a înstrăinat de ai săi; răzlețit. – V. rătăci.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu rătăcit
EOLÍT, eolite, s. n. Piatră din epoca preistorică, grosolan cioplită și folosită ca primă unealtă. [Pr.: e-o-] – Din fr. éolithe. Vezi definitia »
COPROLÍT s. m. 1. excrement fosil. 2. fosfat natural de calciu, din petrificarea excrementelor animalelor fosile, îngrășământ în agricultură. ◊ calcul (II) fecal. (< fr. coprolithe) Vezi definitia »
PEGMATÍT s. n. rocă magmatică cristalină, materie primă pentru extragerea felspatului și a cuarțului. (< fr. pegmatite) Vezi definitia »
nepărtășít, -ă, adj. (înv.) care nu este părtaș la ceva, care nu se bucură de ... Vezi definitia »
FOȘNÍT s. n. (Rar) Foșnire. – V. foșni. Vezi definitia »