ÎNVĂLURÍT, -Ă adj. v. învălurat. Vezi definitia »

DESȚELENÍT, -Ă, desțeleniți, -te, adj. (Despre terenuri necultivate) Arat adânc în vederea însămânțării. – V. desțeleni. Vezi definitia »

cobăít s.n. (reg.) țipăt cobitor. Vezi definitia »

ÎNCOLȚÍT², -Ă, încolțiți, -te, adj. 1. (Despre plante) Răsărit², germinat. 2. Mușcat, prins cu colții. ♦ Fig. Prins la strâmtoare. – V. încolți. Vezi definitia »

POLEÍT², -Ă, poleiți, -te, adj. Acoperit cu un strat subțire de metal (prețios) sau cu un praf de bronz; făcut să strălucească. ♦ Fig. Învăluit într-o lumină strălucitoare (aurie sau argintie). – V. polei². Vezi definitia »