BELEMNÍT, belemniți, s. m. Gen de moluscă fosilă din clasa cefalopodelor, care are un os intern de susținere. – Fr. bélemnite (<gr.). Vezi definitia »

BĂNUÍT, -Ă, bănuiți, -te, adj. 1. (Adesea substantivat) Care este presupus vinovat; suspect. ♦ (Substantivat) Persoană presupusă a fi săvârșit o infracțiune, fără a exista însă dovezi îndestulătoare pentru a putea fi pusă sub învinuire. 2. (Reg.) Supărat, mâhnit. – V. bănui. Vezi definitia »

nepristănít adv. (înv.) necontenit. Vezi definitia »

ODOROGÍT, -Ă, odorogiți, -te, adj. V. hodorogit. Vezi definitia »

MULTIPARTÍT, -Ă adj. multipartinic. (< fr. multipartite) Vezi definitia »