Definita cuvantului răzbi
RĂZBÍ, răzbesc, vb. IV. 1. Intranz. A-și face drum, a străbate (anevoie), a trece peste piedici; a răzbate. 2. Intranz. A ajunge undeva înlăturând obstacolele. ♦ A izbuti, a reuși. ♦ (Despre sunete, zgomote etc.) A se face auzit, a ajunge până la... ♦ (Despre mirosuri) A se răspândi. 3. Tranz. A învinge, a înfrânge, a răpune. ♦ ◊ Expr. A răzbi (pe cineva) cu bătaia = a bate (pe cineva) foarte tare. 4. Tranz. (Despre stări fizice sau sufletești) A cuprinde, a birui, a copleși. 5. Tranz. și intranz. A termina, a prididi, a isprăvi. – Din sl. razbiti.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu răzbi
ciobi, ciobesc v. t. a consuma băuturi alcoolice. Vezi definitia »
a-i ieși peri albi expr. a-și face griji; a fi tracasat / suprasolicitat / stresat. Vezi definitia »
GRĂBÍ, grăbesc, vb. IV. Refl., intranz. și tranz. A acționa sau a face pe cineva să acționeze (mai) repede; a-și iuți sau a face să-și iuțească mișcările, mersul. ♦ Tranz. A face ca o treabă, un fenomen etc. să se întâmple, să se săvârșească mai repede; a urgenta, a zori, a iuți, a accelera, a devansa. ♦ Refl. A acționa, a face ceva prea în grabă și fără prea multă chibzuială; a se pripi. – Din bg. grabja (se). Vezi definitia »
BASARABI, cultură din prima epocă a fierului (sec. 9-6 î. Hr.), răspîndită pe cea mai mare parte a terit. României, denumită astfel după satul B. aparținînd orașului Calafat (jud. Dolj). Se caracterizează prin folosirea curentă a fierului în confecționarea armelor, uneltelor și podoabelor. Cultura B. reflectă unitatea etno-culturală a populației nord-tracice anterior menționării în izvoarele literare antice. Vezi definitia »
a trage limbi expr. (obs.) 1. a practica cuniliția sau aniliția. 2. a linguși, a flata. Vezi definitia »