BRÂNDZĂ, Dimitrie (Demetrius) (1846-1895, n. Bivolu, azi Viișoara, jud. Botoșani), medic și naturalist român. Acad. (1879), prof. univ. la Iași și București. Întemeietorul Institutului Botanic și al Grădinii Botanice din București. Autorul primei lucrări critice de sinteză în literatura botanică românească („Prodromul florei române” 1879-1883); studii de botanică, zoologie, parazitologie, anatomie. Contribuții la crearea terminologiei botanice românești. Vezi definitia »

OGRĂJOÁRĂ, ogrăjoare, s. f. Diminutiv al lui ogradă. – Ogradă + suf. -ioară. Vezi definitia »

îngâmfálă s.f. (înv.) îngâmfare. Vezi definitia »

ENCEFALÍTĂ, encefalite, s. f. Boală cauzată de inflamarea acută sau cronică a encefalului. ◊ Encefalită letargică = boală contagioasă gravă, provocată de un virus transmis prin musca țețe și manifestată prin somnolență persistentă și progresivă; boala somnului. – Din fr. encéphalite. Vezi definitia »

DIECÉZĂ s. f. dioceză (2). (după fr. diocèse) Vezi definitia »