Definita cuvantului rândunică
RÂNDUNÍCĂ, rândunici, s. f. 1. Pasăre călătoare insectivoră cu coada adânc bifurcată, cu pene albe-gălbui pe burtă și negre-albăstrui pe spate (Hirundo rustica). 2. Compus: rândunică-de-mare = pește marin care înoată pe fundul apei cu ajutorul înotătoarelor pectorale (Trigla lucerna). 3. Ultima dintre cele cinci pânze ale unui catarg, așezată în vârful acestuia. – Rândun[ea] + suf. -ică.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu rândunică
CRẤMPIȚĂ, crâmpițe, s. f. (Reg.) Încurcătură a firelor din urzeală; fig. piedică, obstacol. – Cf. crâmpei. Vezi definitia »
strungăreásă, strungărése, s.f. (reg.) muncitoare care lucrează la strungă. Vezi definitia »
BORÚRĂ, boruri, s. f. Compus al borului1 cu metalele. – Din fr. borure. Vezi definitia »
BIBLIOTÉHNICĂ s. f. Tehnica producerii materiale a unei cărți. [Pr.: -bli-o-] – După fr. bibliotechnie. Vezi definitia »
MÍTRĂ2, mitre, s. f. (Anat.) Uter. – Din ngr. mitra. Vezi definitia »