MÍRE, miri, s. m. Nume purtat de bărbat în ziua sau în preajma căsătoriei sale. ♦ (La pl.) Nume dat, în ziua sau în preajma căsătoriei, celor două persoane care se căsătoresc. – Cf. alb. mirë „bun”. Vezi definitia »

ȚĂHĂLUÍRE s. f. v. țăhălui. [DAR] Vezi definitia »

cuitoáre, cuitóri, s.f. (reg.) încuietoare. Vezi definitia »

ÎNĂLȚÁRE, înălțări, s. f. Acțiunea de a (se) înălța și rezultatul ei. ♦ (Înv.) Urcare a unui monarh pe tron. ◊ Înălțarea (Domnului) = numele unei sărbători creștine, care se ține la 40 de zile după Paști; Ispas. ♦ Fig. Progres, dezvoltare. – V. înălța. Vezi definitia »

DEPOLITIZÁRE s.f. Acțiunea de a depolitiza. ♦ Concepție în sociologia contemporană, potrivit căreia, în stadiul actual de dezvoltare a societății capitaliste, sub influența revoluției științifice și tehnice, instituțiile și organizațiile sociale și-ar pierde caracterul de clasă, conținutul politic. [< depolitiza]. Vezi definitia »