Definita cuvantului regență
REGÉNȚĂ, regențe, s. f. 1. Guvernare provizorie, exercitată de una sau de mai multe persoane în timpul minoratului, absenței sau bolii unui monarh; perioadă cât durează această guvernare: persoanele (sau persoana) care guvernează în această perioadă. 2. Stil în arhitectura și în artele decorative franceze la începutul sec. XVIII, caracterizat prin suplețea, grația și delicatețea elementelor decorative. – Din fr. régence.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu regență
arínă s. f. – Nisip. Mr. arină. Lat. ărēna (Pușcariu 120; Candrea-Dens., 87; REW 630; DAR; Philippide, II, 632); cf. alb. rerë, it. rena, prov., sp. arena, v. fr. areine, port. area. Este înv. în limba literară, dar este încă viu în graiul din Trans. Der. arina, vb. (a amesteca cu nisip; a freca cu nisip); ariniș, s. n. (teren nisipos); arinos, adj. (nisipos); megl. arinos (Pușcariu 122 consideră că provine de la lat. arenosus, cf. it. renoso, prov., cat. arenos, sp., port. arenoso). Vezi definitia »
cloambă, cloambe s. f. prostituată. Vezi definitia »
ECRAZÍTĂ s.f. Exploziv brizant pe bază de acid picric. [Cf. germ. Ekrasit, fr. écrasite]. Vezi definitia »
MATRÁCĂ s. f. 1. baston noduros în formă de măciucă. 2. baston de lemn (cauciuc) folosit de forțele de poliție. (< fr. matraque) Vezi definitia »
OFÉRTĂ s.f. 1. Propunere în legătură cu vânzarea sau cu cumpărarea unei mărfi, cu angajarea într-o slujbă, cu prestarea unui serviciu etc.; (p. ext.) cerere scrisă prin care se face o asemenea propunere. 2. Totalitatea mărfurilor oferite pe piață într-un anumit moment. [< fr. offerte, germ. Offerte, it. offerta]. Vezi definitia »