INTERMITÉNT, -Ă adj. Care încetează și reîncepe la anumite intervale; cu întreruperi. ♦ adv. Din când în când. [Cf. fr. intermittent, it. intermittente]. Vezi definitia »

EȘAPAMÉNT s.n. Dispozitiv pentru evacuarea gazelor arse într-un motor cu explozie. ◊ Țeavă de eșapament = țeavă prin care se evacuează gazele arse. [Pl. -te, -turi. / < fr. échappement]. Vezi definitia »

EFLUÉNT s.n. Fluid care iese dintr-o instalație. [Pron. -flu-ent. / < fr. effluent]. Vezi definitia »

cuvant apartinand vocabularului luanistic ce tine de geneza boascai in societatea contemporana romana,insemnand un mod de asemanare a omului cu figurile androgine eminesciene Vezi definitia »

RUBEFIÁNT, rubefiante, s. n. (Substanță) care, în contact cu pielea, provoacă o iritație ușoară, uneori cu consecințe revulsive. [Pr.: -fi-ant. – Pl. și: (m.) rubefianți] – Din fr. rubéfiant. Vezi definitia »