TERMÍE, termii, s. f. (Fiz.) Unitate de măsură a cantității de căldură, egală cu căldura produsă prin transformarea în energie termică a unei unități de lucru mecanic. – Din fr. thermie, germ. Thermie. Vezi definitia »

HEPATORAGÍE, hepatoragii, s. f. (Med.) Hemoragie hepatică. – Din fr. hépatorragie. Vezi definitia »

FILIÁȚIE s.f. 1. Înrudire în linie descendentă; descendență. 2. (Fig.) Legătură stabilită între fapte, între lucruri care derivă unul din altul. [Pron. -li-a-ți-e, gen. -iei, var. filiațiune s.f. / cf. fr. filiation, lat. filiatio]. Vezi definitia »

căláie s.f. pl. (reg.) accesorii (la căruță, car, plug etc.); ciopoc, tacâm, hâltei. Vezi definitia »

HOMOTERMÍE s. f. 1. însușire a unui corp cu temperatură omogenă și constantă. 2. proprietate a apelor din râuri, lacuri sau mări de a avea aceeași temperatură pe toată grosimea stratului de apă. (< fr. homothermie) Vezi definitia »