ADEMENÍRE, ademeniri, s. f. Acțiunea de a ademeni și rezultatul ei. 1. Atragere, ispitire, momire, seducere; (concr.) faptă sau vorbă prin care se ademenește. 2. (Rar) Încântare, admirație. [Var.: (reg.) adimeníre s. f.] Vezi definitia »

subțíre adj. – 1. Delicat, suplu, zvelt. – 2. Fin, vaporos, lejer. – 3. Fin, delicat, rafinat, cult. – Var. supțire și der. Mr. subțire, supțire, megl. sup(ț)sǫri, istr. supțir(e). Lat. subtῑlis (Pușcariu 1670; REW 8399), cf. it. sottile, prov., cat., port. sotil. – Der. subțiratic (var. subțiratec, subțietic, subțietec), adj. (delicat, zvelt; slab, uscat); subțirime, s. f. (delicatețe; finețe). Cf. subția. Vezi definitia »

REZOLVÁRE s.f. Acțiunea de a rezolva și rezultatul ei; soluționare. [< rezolva]. Vezi definitia »

AUTOSTERILIZÁRE s. f. distrugere a microbilor dintr-un organism sub acțiunea forțelor de apărare ale acestuia. (după fr. auto-stérilisation) Vezi definitia »

AUTOACCIDENTÁRE s.f. Faptul de a se autoaccidenta. [< autoaccidenta]. Vezi definitia »