MONOCLORURÁT, -Ă, monoclorurați, -te, adj. (Chim.; despre substanțe, compuși, molecule) Care are un atom de clor apărut prin clorurare. – După fr. monochloré. Vezi definitia »

RETEVEIÁT, -Ă, reteveiați, -te, adj. (Rar) În formă de retevei, tare ca reteveiul. [Pr.: -ve-iat] – Retevei + suf. -at. Vezi definitia »

AMBUSCÁT, -Ă adj., s. m. (militar) scutit de instrucție și front; învârtit. (< fr. embusqué) Vezi definitia »

SUPRAIMPRESIONÁT, -Ă, supraimpresionați, -te, adj. Care este supus procedeului de supraimpresiune. [Pr.: -pra-im-pre-si-o-] – Supra- + impresionat. Vezi definitia »

MAGISTRÁT, magistrați, s. m. 1. (În Roma antică) Cetățean ales pentru exercitarea unor importante atribuții de conducere. 2. Membru al corpului judiciar (judecător, procuror). 3. (Înv.) Membru în conducerea administrativă, judiciară etc. a unui oraș. 4. (Înv.) Autoritate publică (administrativă, judiciară etc.). – Din (1, 2, 4) fr. magistrat, (3) germ. Magistrat. Cf. lat. magistratus. Vezi definitia »