RETORSIÚNE s. f. 1. întoarcere împotriva cuiva a propriilor sale argumente. 2. act inamical la care recurge un stat spre a determina un alt stat să înceteze anumite acte inamicale pe care le săvârșește împotriva sa. (< fr. rétorsion) Vezi definitia »

DENTIȚIÚNE s.f. v. dentiție. Vezi definitia »

PROTOTERIÉNE s. n. pl. subclasă de mamifere primitive ovipare, cu un singur orificiu pentru rect, conducte urinare și genitale: ornitorincul și echidna. (< fr. protothériens) Vezi definitia »

bun de răzuit izmene expr. (d. – instrumente de tăiat) tocit. Vezi definitia »

CONȚÍNE vb. III. tr. 1. A fi umplut cu; a avea un anumit conținut, cuprins; a cuprinde. 2. (Despre cărți, texte) A fi alcătuit din. [P.i. 1,6 conțín, conj. -nă. / < lat. continere, cf. fr. contenir, după ține]. Vezi definitia »