URZÍ, urzesc, vb. IV. Tranz. 1. A pregăti, a întinde, a așeza urzeala (1) în războiul de țesut pentru a începe țesutul. 2. Fig. A funda, a întemeia; a clădi; a concepe, a alcătui. ♦ Intranz. (Reg.) A lua ființă, a se forma, a se înfiripa. ♦ A născoci, a scorni, a inventa. 3. Fig. A pune la cale o acțiune (reprobabilă); a unelti, a complota. – Lat. ordire (= ordiri). Vezi definitia »

ALMOHAZI, dinastie berberă (1147-1269), întemeiată în 1121 sau 1122 de Muhammad ibn Tumart. A stăpînit în N Africii și S Spaniei. Puterea lor a început să decadă după bătălia de la Las Navas de Tolosa (1212). Vezi definitia »

ECLEZI- elem. „biserică”. (< fr. ecclési-, cf. gr. ekklesia) Vezi definitia »

LOLLÁRZI s.m.pl. Participanți la mișcarea țărănească din sec. XIV îndreptată împotriva bisericii catolice și exploatării feudale în câteva țări din apusul Europei. [< germ. Lollarden, cf. ol. lollen – a murmura rugăciuni]. Vezi definitia »

ASURZÍ, asurzesc, vb. IV. Intranz. A deveni surd. ♦ Tranz. A face ca cineva să-și piardă (temporar) auzul; (prin exagerare, despre sunete puternice, zgomote etc.) a face ca cineva să nu mai audă sau să nu mai înțeleagă un anumit lucru. – Din lat. *assurdire. Vezi definitia »