ALÁT, -Ă adj. 1. (Liv.) Cu aripi; înaripat, elevat, sublim. 2. (Bot.; despre unele organe) Cu aspect de aripă. [< it. alato]. Vezi definitia »

AGLOMERÁT, -Ă, aglomerați, -te, adj., s. n. 1. Adj. Îngrămădit, înghesuit. ♦ (Despre un loc, un spațiu) Plin de oameni, de vehicule etc.; suprapopulat, ticsit. 2. Adj., s. n. (Material) obținut prin aglomerare. 3. S. n. Rocă formată prin acumularea de materiale provenite din explozii vulcanice. – V. aglomera. Vezi definitia »

îndoiát, -ă, adj. (reg., înv.) 1. îndurerat. 2. plin de îndoieli, fără credință; bănuitor. Vezi definitia »

mărát (mărátă), adj. – Sărac, amărît, nenorocit. – Var. (Banat) mărac. Mr. mărat. Probabil în loc de *amărat, din amar, cf. amărît (REW 406). Der. din lat. male habitus › it. malato, fr. malade (Tiktin; Candrea) pare dubioasă, ca și cea din gr. μέλας, cu suf. -atus (Capidan, LL, I, 285). Întîlnirea cu sl. márati „a se îngrijora” (Scriban) pare întîmplătoare. Var. se explicăprin încrucișarea cu sărac. Vezi definitia »

bășicat, -ă, bășicați, -te, (adj.) supărat; a se înfuria. Vezi definitia »