BARCELONA [barθelóna] 1. Oraș în NE Spaniei, port la M. Mediterană, centru ad-tiv al reg. autonome Catalonia; 4,16 mil. loc. (1990). Nod de comunicații. Aeroport internațional. Port (17,8 mil. t trafic, 1985). Mare centru ind. (constr. de mașini, țesături și conf., șantiere, navale, aparataj electrotehnic, produse chimice și alim.), comercial și financiar. Universitate (1450). Centru turistic. Catedrala Santa Cruz (începută în sec. 13), biserica Santa Maria del Mar (sec. 14) în stil gotic catalan, biserica Sagrada Familia de A. Gaudi. Muzeu de artă catalană. Întemeiat de cartagenezi în sec. 3 î. Hr. Capitală a comitatului B. Între 877 și 1137 cînd s-a unit cu Aragónul (1137); a cunoscut o perioadă de înflorire (pînă în sec. 16), ca unul dintre cele mai importante porturi ale Mediteranei. În sec. 19-20 are loc o puternică dezvoltare economică, politică și culturală; sediul guvernului republican spaniol (1937-1939). 2. Oraș în N Venezuelei, centru ad-tiv al statului Anzoátegui, port la M. Caraibelor; 236,7 mii loc. (1981, cu suburbiile). Prelucr. petrolului (Puerto La Cruz). Ind. textilă, a piel. și alim. (carne). Fundat în 1634. Vezi definitia »

ALUVIONÁ vb. intr a depune aluviuni. (< fr. alluvionner) Vezi definitia »

IMPREGNÁ vb. tr., refl. a (se) îmbiba cu o substanță. (< fr. imprégner, lat. impregnare) Vezi definitia »

TRONÁ vb. I. intr. A domni, a stăpâni (peste o țară), a guverna. ♦ (Fig.) A domina; a lua o poziție afectată de superioritate. [< fr. trôner]. Vezi definitia »

ZENANÁ, zenanale, s. f. Țesătură cu urzeală de mătase și băteală de bumbac sau de vigonie, pe o parte lucioasă și pe cealaltă scămoșată, utilizată la confecționarea unor obiecte de îmbrăcăminte pentru femei. [Var.: zananá s. f.] – Din fr. zénana. Vezi definitia »