STELÍT s.n. Aliaj de cobalt, crom, wolfram, molibden și fier, dur și inoxidabil. [< fr. stellite, germ. Stellit]. Vezi definitia »

MIORLĂÍT¹, miorlăituri, s. n. Faptul de a (se) miorlăi; sunet caracteristic scos de pisică; miorlăială, miorlăitură; p. gener. sunet asemănător scos de alte animale sau de om. ♦ Fig. (Depr.) Plâns subțire și tânguitor. – V. miorlăi. Vezi definitia »

OFÍT s. n. Varietate de marmură de culoare verde-închis cu vinișoare galbene. – Din fr. ophite, germ. Ophit. Vezi definitia »

TROFOCÍT s. n. celulă ramificată, care pătrunde în altă celulă, cu rol de nutriție. (< fr. trophocyte) Vezi definitia »

DELINEÁVIT s. n. Cuvânt care însoțește, într-unul din colțurile de jos ale unei gravuri, numele autorului. [Pr.: -ne-a-] – Cuv. lat. Vezi definitia »