Definita cuvantului colțun
COLȚÚN, colțuni, s. m. 1. (Reg.) Ciorap. 2. Compus: colțunii-popii = plantă erbacee mică, cu tulpina întinsă pe pământ, cu flori inodore, albastre sau violete, cu un pinten scurt și cu fructul o capsulă ascuțită (Viola silvestris). [Var.: (1) călțún s. m.] – Din ngr. kaltsúni (< it.).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu colțun
CĂTÚN, cătune, s. n. 1. Grup de așezări țărănești care nu constituie o unitate administrativă, cu un număr de locuitori mai mic decât al unui sat. 2. (Reg.) Pădurice, hățiș, desiș. [Pl. și: cătunuri] – Cf. alb., scr. katun. Vezi definitia »
CEAÚN, ceaune, s. n. Vas de tuci, de formă emisferică, cu două toarte unite printr-un mâner, folosit pentru fierberea mămăligii sau a altor mâncăruri. ♦ Conținutul unui asemenea vas; cantitatea care încape într-un asemenea vas. [Pl. și: ceaunuri] – Din tăt. ca(h)un, ucr. ca(v)un. Vezi definitia »
CĂPȘÚN, căpșuni, s. m. Plantă erbacee târâtoare din familia rozaceelor, cu frunze trifoliate și cu flori mici albe, cultivată pentru fructele ei comestibile. (Fragaria moschata). – Din căpșună (derivat regresiv). Vezi definitia »
un om care ii prost Vezi definitia »
IMÚN, -Ă, imuni, -e, adj. Care prezintă imunitate; care nu poate contracta o anumită boală infecțioasă. – Din fr. immun, lat. immunis. Vezi definitia »