BĂRBÓS, -OÁSĂ, bărboși, -oase, adj., s. f. 1. (Adesea substantivat, m.) Cu barbă (lungă și deasă); care nu s-a bărbierit mai multe zile. 2. S. f. Plantă erbacee cu frunze păroase, cu flori dispuse în spice cilindrice pătate cu roșu, verde sau violet (Andropogon ischaemum). – Barbă + suf. -os. Vezi definitia »

VEZICULÓS, -OÁSĂ adj. vezicular. (< fr. vésiculeux, lat. vesiculosus) Vezi definitia »

BARÓS, baroase, s. n. Ciocan mare și greu, întrebuințat la forjarea metalelor sau la sfărâmatul pietrelor. [Pl. și: barosuri] – Țig. baros. Vezi definitia »

PLETÓS, -OÁSĂ, pletoși, -oase, adj. 1. Cu plete mari, cu păr lung și bogat; p. ext. (despre bărbați; adesea substantivat; peior.) cu părul lăsat să crească excesiv de lung. ♦ (Despre unele animale) Cu coama lungă și bogată. 2. (Despre plante) Cu tulpinile, ramurile sau frunzele lungi, stufoase, aplecate în jos. – Pleată + suf. -os. Vezi definitia »

OBSECVIÓS, -OÁSĂ adj. excesiv de respectuos; servil, slugarnic; smerit, umil. (< fr. obséqueux, lat. obsequiosus) Vezi definitia »