AMELIORÁRE s.f. Acțiunea de a ameliora; ameliorație. ♦ Ramură a geneticii care se ocupă cu crearea unor noi soiuri de plante sau de animale și cu îmbunătățirea soiurilor existente. [< ameliora]. Vezi definitia »

jăpcăníre (jepcăníre), s.f. (reg.) luare cu japca, jăcmăneală, hoție, jaf, jăpcăneală. Vezi definitia »

STRÂNSOÁRE, strânsori, s. f. I. 1. (Senzație de) apăsare, (de) presiune; încleștare. 2. Fig. Îngrădire, constrângere. ♦ (Înv.) Caznă, chin, suferință. 3. Loc îngust, strâmt; calitatea, caracterul unui loc îngust, strâmt; îngustime. II. 1. (Pop.) Recoltă. ♦ Bogăție, averi acumulate. 2. (Înv.) Colecție. – Strâns² + suf. -oare. Vezi definitia »

CONTAGIÉRE s.f. Acțiunea de a (se) contagia; contaminare. [Pron. -gi-e-. [< contagia]. Vezi definitia »

TRADÚCERE s.f. Acțiunea de a traduce și rezultatul ei; (concr.) scriere cuprinzând o transpunere dintr-o limbă în alta. ♦ Interpretare. [< traduce]. Vezi definitia »