Definita cuvantului rezista
REZISTÁ, rezist, vb. I. Intranz. A se împotrivi, a ține piept; a opune rezistență; a nu ceda la acțiunea unor forțe din afară; a nu se lăsa învins, a se ține tare. – Din fr. résister, lat. resistere.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu rezista
achitá (achitát, achitát), vb. 1. A plăti 2. A absolvi în justiție 3. (Arg.) A omorî, a ucide. < Fr. acquitter. Din fr. acquit provine rom. achiu „prima bilă de la biliard” și alteori „tac de biliard”; al doilea sens se explică prin rus. kij, de aceeași proveniență (Bogrea, Dacor. II, 653). Cf. it. acchittare și acchitto, ca termeni de biliard. Vezi definitia »
acésta pr. m., adj. pr. postpus m. (omul ~), g.-d. acéstuia, pl. acéștia (-tia); f. aceásta, g.-d. acésteia, pl. acéstea; g.-d. pl. m. și f. acéstora Vezi definitia »
DEPONTÁ, depontéz, vb. I. Tranz. A demonta un pod militar. – Din fr. dépointer. Vezi definitia »
BATTÚTA s. f. (muz.) abatere, revenire la o succesiune metrică ori de tempo riguroasă; măsură, tact. (< it. battuta) Vezi definitia »
SOLICITÁ vb. tr. 1. a cere ceva (cu stăruință); a ruga, a apela la cineva, a invita. 2. a supune unor acțiuni fizice. 3. a provoca, a stârni. (< fr. solliciter, lat. sollicitare) Vezi definitia »