FÍLDEȘ, (1) fildeși, s. m., (2) fildeșuri, s. n. 1. S. m. Fiecare dintre dinții incisivi ai unui elefant. ♦ (Înv.) Elefant. 2. S. n. Substanță osoasă de culoare albă din care sunt alcătuiți dinții incisivi de elefant și din care se fac diferite obiecte ornamentale, de toaletă etc.; ivoriu. ◊ Fildeș animal (sau artificial) = substanță asemănătoare cu fildeșul (2), obținută prin macerarea oaselor de animale în clorură de var. Fildeș vegetal = material foarte dur, extras din semințele unor palmieri, servind la fabricarea nasturilor. – Din tc. fildiși. Vezi definitia »

PURCOIÁȘ, purcoiașe, s. n. Diminutiv al lui purcoi. [Pr.: -co-iaș] – Purcoi + suf. -aș. Vezi definitia »

mișmáș (mișmáșuri), s. n. – 1. Talmeș-balmeș, bălmăjeală, amestecătură. – 2. Vin amestecat cu sifon. Germ. Mischmasch (Tiktin). Vezi definitia »

peșchiráș, peșchiráșe, s.n. (înv.) peșchir mai mic. Vezi definitia »

pedestráș, pedestráși, s.m. (înv. și pop.) 1. infanterist, soldat care merge pe jos; pedestru. 2. persoană care merge pe jos; pieton. 3. (adj.) de infanterie. Vezi definitia »