SIMBÓLICĂ s.f. 1. Exprimare a unor idei, a unor sentimente etc. prin simboluri; simbolistică. ♦ Ansamblul simbolurilor proprii unui popor, unei religii etc. 2. Știință care studiază și explică simbolurile; simbologie. ♦ Ramură a teologiei care studiază comparativ simbolurile de credință ale diferitelor confesiuni. ♦ Teorie a simbolurilor în care rațiunile logice și raporturile dintre ele sunt înlocuite prin semne convenționale. [Gen. -cii. / < fr. symbolique, cf. germ. Symbolik]. Vezi definitia »

ZBĂNȚUITÚRĂ, zbănțuitúri, s. f. Zbânțuitură. (zbănțui + suf. -tură) Vezi definitia »

CRIOLUMINESCÉNȚĂ s. f. emitere de lumină a unor corpuri răcite la temperatura aerului lichid. (< fr. cryoluminescence) Vezi definitia »

PIROTÉHNICĂ, pirotehnici, s.f. – V. pirotehnic (2) [DEX'98] Vezi definitia »

CĂLÍNĂ, căline, s. f. Fructul călinului, de culoare roșie și cu gust acrișor. – Din bg. kalina. Vezi definitia »