Definita cuvantului renaștere
RENÁȘTERE, renașteri, s. f. Faptul de a renaște; trezire la o viață nouă; refacere; avânt, reînflorire, reviriment. ♦ (Și ca n. pr.) Mișcare social-politică și culturală, din sec. XIV până în sec. XVI, în Europa occidentală, caracterizată prin mari invenții și descoperiri geografice, prin înflorirea științelor și artelor, prin trezirea interesului pentru cultura antică; epocă din istoria Europei în care s-a manifestat această mișcare. – Din renaște.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu renaștere
ÁRBURE s. m. v. arbore. Vezi definitia »
OPLOȘÍRE, oploșiri, s. f. (Rar) Acțiunea de a (se) oploși și rezultatul ei. – V. oploși. Vezi definitia »
BÂJBÂÍRE, bâjbâiri, s. f. Bâjbâială. – V. bâjbâi. Vezi definitia »
ÎNGÂNDURÁRE, îngândurări, s. f. Faptul de a fi îngândurat; cufundare în gânduri. ♦ Îngrijorare. – V. îngândura. Vezi definitia »
SILICATÁRE, silicatări, s. f. Procedeu de consolidare și de impermeabilizare a terenurilor de fundații, a pereților săpăturilor și galeriilor etc., prin injectarea în pământ a unei soluții de silicat de sodiu și a unor soluții de electrolit. – Din silicat. Cf. fr. silicatation. Vezi definitia »