DIRECTIVITÁTE s. f. Proprietate a unui emițător sau receptor de a radia, respectiv de a capta unde (acustice sau electromagnetice) preferențial în sau din anumite direcții. – Din fr. directivité. Vezi definitia »

FUNCȚIONALITÁTE s. f. însușirea de a fi funcțional. (< fr. fonctionnalité) Vezi definitia »

INSAȚIABILITÁTE s.f. (Rar) Poftă excesivă de mâncare, lăcomie; (fig.) nesaț; insațietate. [Pron. -ți-a-. / cf. fr. insatiabilité]. Vezi definitia »

OLIGOCHÉTE s.n.pl. (Biol.) Clasă de anelide cu corpul acoperit cu puțini perișori chitinoși, care trăiesc în număr mare în pământul umed; (la sg.) vierme din această clasă. [Sg. oligochet. / < fr. oligochètes, cf. gr. oligos – puțin, khaite – păr]. Vezi definitia »

RĂUTÁTE, (2, 3) răutăți, s. f. 1. Caracteristică a omului rău, înclinare spre a face rău altora. ◊ Loc. adv. Cu răutate = în mod răutăcios; cu ironie usturătoare, malițios. 2. (Pop.; mai ales la pl.) Slăbiciune, păcat, defect. 3. (Concr.) Faptă rea. 4. Om rău. [Pr.: -ră-u-] – Rău + suf. -ătate.. Vezi definitia »