FORȚÁT, -Ă, forțați, -te, adj. 1. Făcut sau impus cu forța, prin constrângere. ◊ Aterizare forțată = aterizare impusă de forța împrejurărilor. 2. Realizat printr-o acțiune violentă, printr-un efort, cu învingerea unor dificultăți. ♦ (Despre uși, lacăte) Deschis cu forța. 3. (Despre zâmbete, gesturi etc.) Silit, nenatural, nefiresc; artificial, fals. – V. forța. Vezi definitia »

DESCALIFICÁT, -Ă, descalificați, -te, adj. Care a suferit o descalificare; dezonorat. – V. descalifica. Vezi definitia »

CITADINIZÁT, -Ă, citadinizați, -te, adj. (Rar) Urbanizat. – V. citadiniza. Vezi definitia »

AVOCÁT, -Ă, avocați, -te, s. m. și f. Persoană care are profesiunea de a acorda asistență juridică celor interesați. ◊ Expr. A se face (sau a fi) avocatul cuiva = a lua apărarea insistentă a cuiva. [Var.: advocát, -ă s. m. și f.] – Din fr. avocat, lat. advocatus. Vezi definitia »

COMBINÁT², -Ă, combinați, -te, adj. Care este alcătuit din mai multe elemente diferite; care formează o combinație. ♦ Spec. (Chim.; despre substanțe) Compus. ♦ (Substantivat, f.) Probă sportivă complexă (de schi). – V. combina. Cf. fr. combiné. Vezi definitia »