cursoáre, cursóri, s.f. (înv.) 1. curent, curs, flux; forță. 2. curgere, scurgere, hemoragie. 3. diaree, urdinare, cufureală. 4. dezvoltare, evoluție. 5. trecerea timpului, durata sa, cursul anilor. Vezi definitia »

RĂSPÂNDÍRE, răspândiri, s. f. Acțiunea de a (se) răspândi și rezultatul ei. – V. răspândi. Vezi definitia »

ÎNTÂMPLÁRE, întâmplări, s. f. Acțiunea de a se întâmpla și rezultatul ei. 1. Ceea ce se întâmplă; fapt, eveniment. ♦ Peripeție; aventură (neplăcută). 2. Ceea ce se petrece în mod incidental; hazard. ◊ Loc. adv. Din întâmplare = incidental. La întâmplare sau la (ori în) voia întâmplării = în voia sorții; într-o doară, la nimereală. (Pop.) La toată întâmplarea = în orice caz. (Pop.) De o (sau pentru orice) întâmplare = pentru orice eventualitate. – V. întâmpla. Vezi definitia »

BOÁRE s. f. Adiere plăcută de vânt. – Lat. boreas. Vezi definitia »

DEZAXÁRE, dezaxări, s. f. Acțiunea de a (se) dezaxa și rezultatul ei. ♦ Fig. Dezechilibru moral (și mintal). – V. dezaxa. Vezi definitia »